coperta blog baietii

„Dragostea pe care ți-o oferă copiii este mai presus decât orice experiență”

7 decembrie 2016 | 147 afisări | 0 comentarii

Avem în casă reguli stricte care țin de fotografie: dacă cei mici spun NU – e greu să mai faci ceva, deci camerele se închid imediat. Însă dacă ei au chef de poze, nu ne mai ajunge spațiul disponibil. Mai greu, în special în ultima vreme, ajungem să printăm pozele, motiv pentru care o fotocarte a fost un cadou cu adevărat prețios pentru noi. Mulțumim foarte mult, Celebook. Vom repeta neapărat experiența!!!

Avem în casă reguli stricte care țin de fotografie: dacă cei mici spun NU – e greu să mai faci ceva, deci camerele se închid imediat. Însă dacă ei au chef de poze, nu ne mai ajunge spațiul disponibil. Mai greu, în special în ultima vreme, ajungem să printăm pozele, motiv pentru care o fotocarte a fost un cadou cu adevărat prețios pentru noi. Mulțumim foarte mult, Celebook. Vom repeta neapărat experiența!!!

„Tehnologiile deja ne oferă suficienți pixeli și pe telefon, deși avem în călătorii de obicei și camera. Băieților le place să pozeze în special împreună cu noi, pentru că atunci noi ne maimuțărim și suntem de-o minte cu ei practic. Chiar am încercat recent experiența unei ședințe foto în care Ionuț era alături de o fetiță și trebuie să recunosc că am fost nevoită să promit marea și sarea și tot posac și nemulțumit era – el vroia să pozeze cu mami!” Înterviul integral îl vedeți AICI.

mama si baietii 1

Celebook – Celebrează viața, păstrează amintirile!

vezi mai mult vezi mai puţin

alaptare

În susținerea proiectului „Mămica Alăptează”! FOTO

4 iunie 2015 | 135 afisări | 0 comentarii

Nu sunt nici radicalistă, nici rea, nici categorică – orice mamă, cu foarte mici excepții, poate să alăpteze! Doar să vrea.

Nu sunt nici radicalistă, nici rea, nici categorică – orice mamă, cu foarte mici excepții, poate să alăpteze! Doar să vrea.

Nu îmi spuneți nimic despre sâni traumați, răni, durere, exces sau lipsa de lapte, despre program încărcat, stres ori alte genuri de discomfort – credeți-mă, pe toate le-am trăit pe propria piele, din toate am gustat, însă nu mi-am privat copiii de cel mai de preț aur pe care îl poate oferi o mămică – laptele matern!

Am multe motive, de tot genul pentru care aș recomanda unei mămici să alăpteze natural, însă primul și cel mai important este legat de sănătatea copilului ei – ori pentru ei trăim! E legat și de sănătatea noastră, a mamelor, multe studii demonstrând că o mamă care alăptează reduce cu mult incidența de cancer la sân. Faceți un mare bine bugetului familiei, mai ales după ultimele scumpiri ale formulelor de lapte praf.

Alăptați-vă pruncii, măcar 6 luni, măcar un an – este cea mai puternică temelie, înainte de educație, pe care puteți să le-o puneți!

Prin această poză vin în susținerea proiectului Mămica Alăptează!

Mulțumesc Irina Spinei pentru o fotografie cât 1000!

vezi mai mult vezi mai puţin

ionutz

Șmecheriile abia încep

6 iunie 2013 | 478 afisări | 0 comentarii

Lui Ionuț îi plac foarte mult detaliile de la computer, calculatorul și tehnica în general. Asta vede copilul zilnic, ce poate să-l atragă mai mult?  

Lui Ionuț îi plac foarte mult detaliile de la computer, calculatorul și tehnica în general. Asta vede copilul zilnic, ce poate să-l atragă mai mult?

 

Pentru a-i satisface nevoia de joacă și de a fi în rând cu părinții are deja telefon jucărie și vreo 2 mouse-uri vechi care nu mai funcționează. Foarte abil, el deja le ține corect, cu degetul arătător pe rotila din mijloc

;)

 

De la o vreme, se furișează între scaunul de la masa de lucru și masă pentru a ajunge măcar cu un degețel pe vre-un buton de la calculator sau pe mouse-ul acestuia. Azi, fiind la balcon, găsesc un mouse de-al lui și i-l dau ca să se joace. Îl înșfacă rapid și tiulea în cameră. Mă duc după el să văd ce are de gând să facă. Șmecherașul se strecoară ușor între scaun și masă, își urcă mouse-ul “ieșit la pensie” pe masă și începe să lucreze cu el ca și când ar fi în perfectă funcționalitate. Vedeți bine, el lucra la calculator, cu propriul mouse!

:d

 

Ingeniozitatea continuă să ne lase fără grai. După ce i-am scos bateriile de la o mașină de poliție care urla de trezea două etaje în sus în jos, Ionel vine într-una să mă roage să-i scot capacul (este la etapa când îi place mult să scoată și să pună capace, să deschidă și să închidă cutii). Ieri, în timp ce se juca cu niște pixuri, le-a scos capacele și le-a așezat frumos pe post de baterii la mașinuța de poliție, doar că nu a mers – sărmana mașină s-a pomenit ca și păpușa cu o piatră în loc de inimă (din povestea de seară a copilăriei mele) și nu a cântat.

 

Sper ca și copilul meu să aibă amintiri frumoase despre poveștile copilăriei sale.

vezi mai mult vezi mai puţin

Borcănașul VS Lingura de străduință

16 octombrie 2012 | 102 afisări | 2 comentarii

Alimentația sănătoasă devine preocuparea multora într-un secol al E-urilor, dar când e vorba de bebeluși, atenția trebuie să sporească de sute de ori.  

Alimentația sănătoasă devine preocuparea multora într-un secol al E-urilor, dar când e vorba de bebeluși, atenția trebuie să sporească de sute de ori.

 

Am citit și am cântărit foarte mult înainte să încep alimentația diversificată a copilului (când am hotărât să hrănesc cu sân, nu am ezitat nicio clipă, chiar dacă mi-a fost foarte greu). Am consultat părerea a 2 sau 3 medici specialiști și a cel puțin 3 mămici trecute deja prin această experiență până să-mi formez o părere și să iau o decizie.

 

Bineînțeles că fiecare copilaș se dezvoltă individual, iar începutul alimentației diversificate este deasemenea o chestiune individuală, însă nu e de neglijat. Oricum, dacă bebelușul se alimentează natural și adaugă bine, mai devreme decât la 6 luni altceva decît lăptic de mamă n-ar fi bine să-i dăm în calitate de aliment – este o regulă pe care o vor confirma aproape toți pediatrii. Explicația este simplă – copilul se naște cu stomacul și intestinele sterile. Stresul mare pe care-l au acestea în primele luni este de neconceput (despre alimentația mamei voi reveni în detalii într-un alt material). Somăcelul începe a elibera fermenți pentru alimente diverse abia de la 6 luni, așa că aveți răbdare!

 

Acum începe dilema cea mare: borcănașul din comerț sau picătura de strădanie a mamei să gătească pe aburi sau la cratiță ceva legume, iar mai târziu mâncărică adevărată. Desigur dacă vrei să scapi de griji vei spune că borcanul este alegerea perfectă. Și, știi cumva ce este acolo? Dar cu adevărat, câte luni a stat pe raftul magazinului? E măr? – Păi Ministerul Agriculturii menţionează că mărul este principala specie pomicolă care se poate cultiva în toate zonele din Republica Moldova! Din atâtea tone, vei găsi câteva să i le dai copilului tău…? Atenție! Cele verzi și mășcate nu intră în această categorie – ele sunt importate. Caută la piață, din acelea cu vierme

;)

 

Îți poți imagina ce carne de iepure este în acel borcan? Știi oare câți aditivi are pe lângă ea și cât amidon conține (acesta din urmă duce frecvent la constipație)? NU. Copilul mănâncă (ar trebui să mănânce) doar mâncare proaspătă. Nu-ți fie lene să-i fierbi sau să-i gătești la aburi o bucățică de cărniță proaspătă și niște legume. Îți va lua 10-15 minute, dar meritul este muuuult mai mare.

Aș putea continua, dar nu cred că e cazul. Ați priceput – alegerea mea a fost lingurița de straduință, ceva timp în plus dedicat sănătății copilului. Dacă alte lucruri nocive nu le prea putem controla (radiația, factorul genetic, etc.), să încercăm să contribuim măcar atât la buna temelie a sănătății odraslei nostre. Restul… le vom reuși!

 

Până la urmă, ajung la vorbele unui bun vecin, proaspăt părinte și el: “În copii trebuie să investim, timp și dragoste, bani și străduință, că doar n-o să facem 10 (copii)”!

21 March 2013 9:15 Nadia Darie spune: E adevarat, insa, oricum in procesul de fierbere, abur (prelucrare) a legumelor, o buna parte din acestea dispar ;) Alegerea vine intotdeauna din instinctul mamei. Succese!

20 March 2013 12:29 tania spune: ...dar cum putem sti cum au fost crescute legumele pe care le cumparam, in acest caz e mai bun borcanasul cu inscriptia "bio".

vezi mai mult vezi mai puţin

Drumul numelui de MAMĂ

24 februarie 2012 | 718 afisări | 6 comentarii

Lumea așteaptă să scriu despre maternitate, însă noul statut nu mă lasă uneori nici să mă uit în oglindă. Ei bine, printre un scutec schimbat și un alăptat – poftim o povestioară despre cât e de interesant să naști în Modova – țara fără mănuși sterile în sala de naștere și despre cât de frumos este să te simți dătătoare de viață, bucurie și speranță!

Lumea așteaptă să scriu despre maternitate, însă noul statut nu mă lasă uneori nici să mă uit în oglindă. Ei bine, printre un scutec schimbat și un alăptat – poftim o povestioară despre cât e de interesant să naști în Modova – țara fără mănuși sterile în sala de naștere și despre cât de frumos este să te simți dătătoare de viață, bucurie și speranță!

Toată lumea mă întreba și mă întreabă cum a fost nașterea… Întrebați-mă cum a fost travaliul – acesta este mult mai greu decât nașterea – mai ales că a durat peste 24 de ore. Un mare noroc pe mine și un mare mulțumesc soțului meu care a fost mereu alaturi de mine, pe tot parcursul travaliului și, inclusiv la naștere – fără el nu știu ce aș fi făcut, nu știu cum m-aș fi descurcat. Luați-vă soțul, sora, mama sau cea mai bună prietenă ca să vă fie alături în aceste momente, aveți nevoie într-adevăr de un umăr care să vă ajute, de o persoană care să vă sprijine și să vă încurajeze.

Am discutat înainte de naștere cu foarte multe mamici, am avut parte de cea mai apropiată experiență maternală în cazul surorii mele – eram pregătită și foarte pregătită de marele moment. Aveam o listă întreagă de lucruri pe care trebuia să le am la naștere cu mine. Am cumpărat totul – de la verde de briliant și până la fiecare ațișoară cu care a fost învelit bebelușul – totuși ceva mi-a lipsit. MĂNUȘI STERILE! Încă nu mi-am revenit din acest șoc – în una dintre cele mai dotate săli de naștere, în unul dintre cele mai bune spitaluri din Chișinău (din sistemul de sănătate public) nu erau elementar – MĂNUȘI STERILE! Vedeți bine, și pe acestea trebuia să mi le procur în prealabil, ori, dacă nu era noapte – cu siguranță îmi trimiteau soțul imediat la farmacie ca să cumpere.

Ca de obicei, Moldova trebuie să se diferențieze printre experiențele europene, normale, legate de maternitate. Ori, acolo în occident, un singur medic îți curează sarcina și îți primește nașterea copilului – la noi e anapoda. Policlinica, un medic particular bun (că doar în unul și mai ales de la policlinică nu poți avea încredere) care țin la evidență sarcina, un cu totul alt medic ce îtți primește sarcina. Din start sunt deja 3. Fericirea constă în a te cunoaște în prealabil cu medicul la care vei naște – dar pot fi și cazuri în care ajungi la el pur întâmplător. Mă întreb, oare are aceeași atitudine ca și în primul caz?

Nu știu cine și la cine strigă, cine pe cine înjură și poreclește, nu știu ce experiențe au avut alte mămici, însă personalul din maternitate este totuși ok. Cele care sunt încăpățânate și nerăbdătoare sunt viitoarele mămici. Pe lângă faptul că acestea au nevoie de o foarte bună pregătire în prealabil, anume pentru a rezista procesului de naștere și travaliului, văd foarte necesară prezența unui psiholog în maternitate. Decât ar veni 100 de medici, care mai de care să-ți vadă situația postnatală, starea ta morală este mult mai importantă – de ea însă, nu se îngrijește nimeni. Dacă ai noroc de apropiați care să te susțină (Mulțumesc Domnului că mi i-a dat) – ești o norocoasă…

Spre final despre marea bucurie, partea cea mai pozitivă a acestei experiențe. Însuși faptul de a deveni mămică – senzația extraordinară de a te simți dătătoare de viață, de bucurie, de emoții pozitive, de speranță, etc. Atunci când îți vezi și simți pruncușorul pe piept – uiți de toate, atunci împlinirea atinge cele mai înalte cote. Nu vă fie frică – e minunat să nu dormi nopțile, să legăni, să alăptezi, să ai grijă de un suflețel care crește și înflorește pe zi ce trece, care este parte din tine și prin care îți vezi viața realizată.

P.S. Ca să scriu mai des la acestă temă, am un plan mare. E și foarte necesară această schimbare, chit că blogul respectiv este o oglindă a vieții mele. Sper mult la o nouă categorie – Maternity.

10 October 2012 15:56 Nadia Darie spune: Olga iti multumesc foarte mult. Succes pentru Planul Mare numit ,,mama,,! Nu ezita sa-mi comunici, poate in privat, daca crezi de cuviinta in privinta greselilor, m-as bucura. Doar ca uneori Internetul nu tine cont de ele ;)

10 October 2012 12:50 Olga spune: Nadia, vreau mai intai sa te felicit sincer pentru frumusetea si dulceata de baitel!!! Sa va fie sanatos si sa va bucurati de el!!!! Inca nu avem copii, dar ultimul timp am devenit foarte interesata de acest subiect... oricum va fi si aceasta mare bucurie in viata noastra curand:) Acum, sper sa nu te supari pe mine, ti-o zic fara rautate si intentii rele, am citit cateva articole, ideile sunt foarte interesante si subiectele demne de abordat... insa am intalnit cam multe "greselute gramaticale" :). Dar sper ca lucrezi asupra acestei probleme, tinand cont de faptul ca ai un blog foarte bun si sunt sigura ca ai si multi cititori, or asta implica responsabilitate din partea autorului. Am vrut doar sa-mi exprim opinia si sper sa fie de folos si de o natura constructivista! Mult succes si inca o data multa, multa sanatate voua si prunculetului vostru! Sa va aiba Dumnezeu in grija Sa !

27 February 2012 12:50 nadia spune: Un articol pe cit de sincer pe de atit de frumos, articol pe care-l gasesc destul de interesant atit pentru mamici cit si tatici. Vroiam sa mentionez ca prezenta unui psoholog, a unui asistent social in cadrul maternitatii este un fapt realizat, cel putin in institutia unde lucrez acum - spitalul Clinic Municipal Nr 1 (vis-a vis de Mall) dar si la Centrul Mamei si copului stiu ca sunt. Aici este angajat 1 psioholog si 1 asistent social, din pacate ele nu reusesc sa acopere volumul mare de persoane care au nevoie de asistenta psihologica sau sociala, de aceea ele sunt orientate mai mult catre grupurile de femei vulnerabile. Este evident ca se cere sa fie macar triplat nr lor... insa iaka na...bugetul nu le permite...iar psihologul/asistentul social actual lucreaza cu un salariu mizer, nici nu merita sa zic cit.... asta insa nu le face sa-si indeplineasca functiile cu onestitate. Si poate daca noi femeile ajunse in maternitate om cere consultatia lor...atunci poate administratiile vor vedea necesitatea si importanta numerica a lor.

26 February 2012 16:24 Nadia Darie spune: Multumesc mult pentru apreciere. Blogul este realizat de Eden Design http://edendesignagency.com/main/, precum e si indicat in josul paginii. Pe mine ma depaseste programarea. La ce ma pricep - fac, dar asta este prea mult. Sa stii ca despre noroc am mai scris, dar ma voi gindi la sugestia ta. Multumesc inca o data.

24 February 2012 19:23 caterina spune: salut Nadius, ai perfecta dreptate in ceia ce priveste situatia pshiologica, sincer eu si acum resimt depresia postnatala, ceea ce tine de conditiile si obiectele necesare nasterii, in lista pt maternitate nu este indicat sa ai manusi sterile, ei trebuie sa aiba si sapun lichid si manusi, cind am nascut ei au avut manusi... vreau sa ma laud si sa spun ca si sotul meu mi-a fost alaturi, prima jumate de travaliu, adica 5 degete, tu stii ce inseamna asta, a fost cu mine verisoara, apoi cind a fost mai dureros sotul, si tot el m-a ajutat si pe masa de nastere... si eu cred ca asta conteaza mult, deoarece tata se ataseaza mai mult de bebe cind vede cum apare pe lume...

24 February 2012 17:22 Nicu spune: Ei am rog, articolul asa pe-un 8. Mai tare m-a impresionat blogul tau. Bun design. Se vede ca ai muncit binisor la el, daca tu l-ai facut. Am sa intru din cand in cand sa vad ce mai psotez. Tias sugera sa scrii un articol despre gambling si betting. Serios ai avea un rating marisor. Eu dde exemplu ma ocup cu pariurile de vreoc ativa ani. Acum satu aici mai mult: pariuri sportive. Uite si tu, poate scrii ceva. Mi-ar face palcere!

vezi mai mult vezi mai puţin