costum matineu

Dilema costumului de Matineu: Pitic albastru sau Pitic roșu!

22 decembrie 2015 | 65 afisări | 0 comentarii

Nu ne plac măștile, mai cu seamă în viața de zi cu zi, în viața socială și politică – preferăm sinceritatea dată pe față și autenticitatea, pentru că așa e firesc. Totuși, există momente când e bine să porți o mască: poate pentru a ascunde ceva (un cucui de exemplu), sau pentru a intra în pielea cuiva. La propriu sau la figurat, e greu să iei decizia de a purta o mască și de a o alege, mai cu seamă în al doilea caz.

Nu ne plac măștile, mai cu seamă în viața de zi cu zi, în viața socială și politică – preferăm sinceritatea dată pe față și autenticitatea, pentru că așa e firesc. Totuși, există momente când e bine să porți o mască: poate pentru a ascunde ceva (un cucui de exemplu), sau pentru a intra în pielea cuiva. La propriu sau la figurat, e greu să iei decizia de a purta o mască și de a o alege, mai cu seamă în al doilea caz.

Anul trecut, la primul matineu de la grădinița unde merge Ionuț, fiul mai mare, copiii (și părinții) au avut libertate în a alege ce mască să poarte la matineul de Crăciun. L-am întrebat de Ionel, care nu avea nici trei ani și el mi-a zis că vrea să fie Spider. Am umblat vreo 3 zile până am găsit un costum de Spider pentru vârsta lui, deși oricum era cam măricel. L-am procurat (era foarte ieftin, dar și de foarte proastă calitate) și copilul a fost încântat să fie cine a vrut să fie.

 

Anul acesta, pentru că sunt deja mai mari, Ionuț și colegii lui fac scenete, întră în roluri mai complicate și abordează personaje foarte diverse. Educatoarea ne anunță dăunăzi că odrasla noastră trebuie să fie Pitic. Ca să îl pregătim pentru serbare am decis să îi punem imagini video de la cea de anul trecut. Copilul ține una și bună că el tot Spider vrea să fie (ca alegătorul, nu schimbă partidul cu una cu două). Deci marea mea dilemă în două zile cate mai sunt pănă la matineu este să îl ocnving că el trebuie să fie Pitic. E ca și cum ai spune unui comunist că el trebuie să fie democrat – deși se pare că nu e tocmai atât de dificil.

 

Ieri i-am explicat de câteva ori de ce el trebuie să fie Pitic și că el va fi cel mai fain Pitic din grădiniță. I-am zis că îi dau cămașă națională și ce mai vrea el numai să îmbrace costumul cela. Acuma, vezi bine, îmi pune feciorul condiția: „Bine mamă, numai că eu voi fi doar un pitic roșu! Ai înțeles? Doar roșu!”. Și ce credeți, astăzi la vederea costumelor, copilul alege pe cel albastru. Ap să zici că nu-i din Republica Moldova!

 

Așteptăm dimineața de 24.12… deși oricum la carnavalul lor nu avem ce căuta.

vezi mai mult vezi mai puţin

ionutz

Șmecheriile abia încep

6 iunie 2013 | 478 afisări | 0 comentarii

Lui Ionuț îi plac foarte mult detaliile de la computer, calculatorul și tehnica în general. Asta vede copilul zilnic, ce poate să-l atragă mai mult?  

Lui Ionuț îi plac foarte mult detaliile de la computer, calculatorul și tehnica în general. Asta vede copilul zilnic, ce poate să-l atragă mai mult?

 

Pentru a-i satisface nevoia de joacă și de a fi în rând cu părinții are deja telefon jucărie și vreo 2 mouse-uri vechi care nu mai funcționează. Foarte abil, el deja le ține corect, cu degetul arătător pe rotila din mijloc

;)

 

De la o vreme, se furișează între scaunul de la masa de lucru și masă pentru a ajunge măcar cu un degețel pe vre-un buton de la calculator sau pe mouse-ul acestuia. Azi, fiind la balcon, găsesc un mouse de-al lui și i-l dau ca să se joace. Îl înșfacă rapid și tiulea în cameră. Mă duc după el să văd ce are de gând să facă. Șmecherașul se strecoară ușor între scaun și masă, își urcă mouse-ul “ieșit la pensie” pe masă și începe să lucreze cu el ca și când ar fi în perfectă funcționalitate. Vedeți bine, el lucra la calculator, cu propriul mouse!

:d

 

Ingeniozitatea continuă să ne lase fără grai. După ce i-am scos bateriile de la o mașină de poliție care urla de trezea două etaje în sus în jos, Ionel vine într-una să mă roage să-i scot capacul (este la etapa când îi place mult să scoată și să pună capace, să deschidă și să închidă cutii). Ieri, în timp ce se juca cu niște pixuri, le-a scos capacele și le-a așezat frumos pe post de baterii la mașinuța de poliție, doar că nu a mers – sărmana mașină s-a pomenit ca și păpușa cu o piatră în loc de inimă (din povestea de seară a copilăriei mele) și nu a cântat.

 

Sper ca și copilul meu să aibă amintiri frumoase despre poveștile copilăriei sale.

vezi mai mult vezi mai puţin

Fericire are chipul tău

20 martie 2013 | 273 afisări | 0 comentarii

Ne întrebăm cu toții ce este fericirea și e foarte greu uneori să ne formulăm o definiție.

Ne întrebăm cu toții ce este fericirea și e foarte greu uneori să ne formulăm o definiție.

În percepția fiecăruia, noțiunea de fericire se asociază cu diverse fenomene, trăiri sau chiar lucruri. Cert e că, dacă pe unii îi fac fericiți conturile generoase din bancă și bijuteriile cu multe Karate, altora le poate aduce fericire lucruri precum sănătatea, armonia, dragostea sau chiar pacea.

Mie îmi aduc fericire lucrurile mărunte. Pentru mine fericirea este bucuria de a-l avea pe omul iubit alături de mine, de a-mi vedea crescând sănătos copilul, de a fi satisfăcută din tot ceea ce fac. Fericirea este mereu, în fiecare zi, nu doar o dată pe an – de Ziua Internațională a Fericirii (20 martie).

 

vezi mai mult vezi mai puţin