Nu m-am gândit să ajung a mă mărita la 21 de ani şi jumatate, dar iată că s-a găsit cine să mă „amăgeacă”
;)
. Nu că n-aş fi destul de „coaptă”, însă îmi doream prea mult în copilărie ca să mă dau măritată pe după vreo 27 măcar. Mi-a venit norocul şi ceasul acum: înalt, zvelt, brunet şi deştept. Ce-şi poate dori mai mult o femeie…? Am vrut ca această zi să fie una minunată, de neuitat – e doar una în viaţă şi merită să fie cea mai frumoasă… şi am făcut tot posibilul să fie aşa. De la flori şi până la invitaţi, de la panglici şi până la muzică, toate puse bine la punct. Iată câteva chestii mici, dar importante de care am ţinut cont:

  • Am ţinut să prind personal floarea mirelui în piept şi cred că este unul dintre lucrurile mărunte care îi poate uni pe miri.

  • Îmi plac tradiţiile frumoase, decente şi potrivite la locul şi timpul necesar. Ruptul colacului la ieşirea din casa părintească mi se pare ceva frumos şi semnificativ. Am rupt colacul deasupra capului, nu inainte să-mi fac cruce cu el în patru parţi, semn că am împărţit tuturor din colacul meu de fată mare, lumea a mâncat şi nu le-a fost nimica – sunt bună de nevastă!;)

  • Tatăl meu ţine foarte mult la tradiţii. Pentru ca mirele împreună cu alaiul său să poată vedea mireasa, druştele şi vorniceii trebuie să negocieze şi să facă schimbul colacilor înfrumuseţaţi cu flori şi busuioc. Care dintre colaci este luat primul, acela va conduce în viitoarea familie, aşa se spune
    ;)

  • La biserică ţi se dau lumânări. Why not şi ale tale, nalte şi frumoase, pe car eo să le foloseşti şi la restaurant. Stărostiţa âmpreună cu druştele pregătesc lumânările pentru cununie. E foarte comod să delegi astfel de responsabilităţi unor persoane apropiate.

  • Inelul este semnul distinctiv şi prim vizibil ca te-ai căsătorit. Prietenii cei mai apropieţi ne admiră verighetele la scurt timp după ce părintele ni le-a pus pe degete, iar naşii ni le-au schimbat.

  • Chiar dacă ai vornicei şi druşte sau cavaleri şi domnişoare de onoare, dansatorii te absolvesc de multe griji marunte, arata foarte bine şi colorează perfect tradiţional sărbătoarea de nuntă. Mulţumim mult Feeria dansului şi Formaţia de Aur pentru muzica minunată.

  • Domnişoarele de onoare în cazul nostru au fost 3, aproape identice. Mi-a placut chestia asta. Nu ştiu cât de bine a arătat de din-afară… Multumesc domnisoarelor care m-au ajutat foarte mult. Astfel… Violetul a fost laputere şi aceasta ne-a adus mult noroc.

  • Nu e de-a noastră cutuma aruncatului buchetului, dar e frumoasă şi eu sunt adepta implementării acestora frumoase. Mi-am aruncat buchetul (dintr-a treia oară) şi fără să vreau, acesta a ajuns chiar la următoarea mireasă!

  • Am cautat pe net vreo saptamână un model de tort „ca la nimeni”. Am gasit unul simplu, ca la toţi şi am ales Vanille ca să ni-l execute. Nu am regretat, tortul a fost minunat!

  • În fine… Oboseala după un asememnea eveniment este de nedescris, însă fericirea şi satisfacţia este mai presus de toate. Până şi nepoţica a obosit, la fel ca noi, doar ca noi nu am putut să ne odihnim la fel de promt şi de relaxant ca Adelina…