Borcănașul VS Lingura de străduință

16 octombrie 2012 | 102 afisări | 2 comentarii

Alimentația sănătoasă devine preocuparea multora într-un secol al E-urilor, dar când e vorba de bebeluși, atenția trebuie să sporească de sute de ori.  

Alimentația sănătoasă devine preocuparea multora într-un secol al E-urilor, dar când e vorba de bebeluși, atenția trebuie să sporească de sute de ori.

 

Am citit și am cântărit foarte mult înainte să încep alimentația diversificată a copilului (când am hotărât să hrănesc cu sân, nu am ezitat nicio clipă, chiar dacă mi-a fost foarte greu). Am consultat părerea a 2 sau 3 medici specialiști și a cel puțin 3 mămici trecute deja prin această experiență până să-mi formez o părere și să iau o decizie.

 

Bineînțeles că fiecare copilaș se dezvoltă individual, iar începutul alimentației diversificate este deasemenea o chestiune individuală, însă nu e de neglijat. Oricum, dacă bebelușul se alimentează natural și adaugă bine, mai devreme decât la 6 luni altceva decît lăptic de mamă n-ar fi bine să-i dăm în calitate de aliment – este o regulă pe care o vor confirma aproape toți pediatrii. Explicația este simplă – copilul se naște cu stomacul și intestinele sterile. Stresul mare pe care-l au acestea în primele luni este de neconceput (despre alimentația mamei voi reveni în detalii într-un alt material). Somăcelul începe a elibera fermenți pentru alimente diverse abia de la 6 luni, așa că aveți răbdare!

 

Acum începe dilema cea mare: borcănașul din comerț sau picătura de strădanie a mamei să gătească pe aburi sau la cratiță ceva legume, iar mai târziu mâncărică adevărată. Desigur dacă vrei să scapi de griji vei spune că borcanul este alegerea perfectă. Și, știi cumva ce este acolo? Dar cu adevărat, câte luni a stat pe raftul magazinului? E măr? – Păi Ministerul Agriculturii menţionează că mărul este principala specie pomicolă care se poate cultiva în toate zonele din Republica Moldova! Din atâtea tone, vei găsi câteva să i le dai copilului tău…? Atenție! Cele verzi și mășcate nu intră în această categorie – ele sunt importate. Caută la piață, din acelea cu vierme

;)

 

Îți poți imagina ce carne de iepure este în acel borcan? Știi oare câți aditivi are pe lângă ea și cât amidon conține (acesta din urmă duce frecvent la constipație)? NU. Copilul mănâncă (ar trebui să mănânce) doar mâncare proaspătă. Nu-ți fie lene să-i fierbi sau să-i gătești la aburi o bucățică de cărniță proaspătă și niște legume. Îți va lua 10-15 minute, dar meritul este muuuult mai mare.

Aș putea continua, dar nu cred că e cazul. Ați priceput – alegerea mea a fost lingurița de straduință, ceva timp în plus dedicat sănătății copilului. Dacă alte lucruri nocive nu le prea putem controla (radiația, factorul genetic, etc.), să încercăm să contribuim măcar atât la buna temelie a sănătății odraslei nostre. Restul… le vom reuși!

 

Până la urmă, ajung la vorbele unui bun vecin, proaspăt părinte și el: “În copii trebuie să investim, timp și dragoste, bani și străduință, că doar n-o să facem 10 (copii)”!

21 March 2013 9:15 Nadia Darie spune: E adevarat, insa, oricum in procesul de fierbere, abur (prelucrare) a legumelor, o buna parte din acestea dispar ;) Alegerea vine intotdeauna din instinctul mamei. Succese!

20 March 2013 12:29 tania spune: ...dar cum putem sti cum au fost crescute legumele pe care le cumparam, in acest caz e mai bun borcanasul cu inscriptia "bio".

vezi mai mult vezi mai puţin

Cum să economisești la nașterea bebelușului

11 octombrie 2012 | 345 afisări | 1 comentariu

Am adunat ceva idei pentru viitoarele mămici, dar și pentru cele cu acte în regulă despre cum se poate de economisit cu un copilaș.  

Am adunat ceva idei pentru viitoarele mămici, dar și pentru cele cu acte în regulă despre cum se poate de economisit cu un copilaș.

 

1. Nu cumpara tot ce cade sub mâna sau ți se pare drăguț. Uneori acest drăguț nu este neapărat indispensabil și apoi gândește-te că, dacă bebelușul are mai multe mătuși, mama – prietene și tot așa, s-ar putea să te trezești cu alte trei sau patru lucrușoare asemănătoare. Mai bine ia 10 jucării decât 10 perechi de pantaloni, oricum copiii ies foarte repede din haine.

 

2. Nu refuza ajutorul altor mămici/rude/prietene când vine vorba de hăinuțe în stare bună care au mai fost îmbrăcate. Profită de asemenea de reduceri și târguri speciale pentru bebeluși în achiziționarea la prețuri mai avantajoase.

 

3. Cumpără părți și nu setul întreg. De cele mai multe ori obiectele cumpărate separat pot costa mai ieftin decât într-un set. Poți să le combini cu mai multe piese și aici mă refer chiar și la lengeria pentru pătuțul copilului.

 

4. Alege un pătuț ajustabil și piese de mobilier multifuncționale. Există în comerț pătuțuri care o să-l poată găzdui pe micuț până în adolescență, având și alte detalii care se vor folosi în alte scopuri: ex. Leagănul poate deveni o masă pentru scris comfortabilă.

 

5. Cumpără la mâna a doua. Un cărucior foarte bun sau un scaun de mașină nu-și pierd din funcționalități atât de repede, mai ales dacă părinții au grijă să păstreze bine. Plus că poți lua un obiect de firmă la un preț foarte avantajos, iar detaliile textile, în cele mai multe cazuri, sunt lavabile.

 

6. Alăptează căt poți de mult. Economisești o groază de bani pe laptele praf, iar avantajele celui de mamă nici nu trebuie puse în discuție, cred. La fel și atunci când începeți alimentația diversificată. (la acest subiect pregătesc un material separat)

 

7. Păstrează lucrurile de la un copil la altul, mai ales dacă ești la prima naștere. Vei dori și al doilea copilaș – îți va fi mult mai ușor să ai la îndemână careva obiecte de la cel mai mare. În acest sens optează pentru culori neutre: verde, bej, cafeniu, galben, etc.

 

8. Folosește experiența altor mămici. Internetul e plin de forumuri, iar tu ai cu siguranță pe cineva apropiat care a devenit recent părinte. Întrebarea – vină n-are! De ce să calci și tu prin străchini când poți să te descuri de minune. La shopping deasemenea poți lua o mămică cu experiență.

 

Dacă v-au fost de folos – mă bucur enorm. Dacă mai știți – poftiți de adăugați la comentarii. Creșteți mari!!!

12 October 2012 13:13 Sabina Cotorobai spune: Super, daca stau bine sa ma gandesc eu am economisit cam 90% din tot ce este necesar bebitzei, intru cat 2 carucioare si tzarcul le am de la mama mea, leagan si scaun de mashina de la mama soacra, premergator de la nasi, hainutze de la nashi, buneii si prieteni, aici recunosc ca de la hainutza nu m-am putut abtine si am mai luat si eu cateva, la fel si jucarii. Laptele matern si acum e preferatul Marinelei, dar asa gatim pireuri, supe din legume acasa, e mai sanatos si mai ieftin, doar iaurt cumparam. Sa stii, Nadia Darie ca mi-a facut placere sa ma regasesc in ce scrii tu. Asta pentru ca eu chiar nu prea am simtul economisirii, aici insa poate pentru ca sunt multi care ne ajuta am reusit. Cresteti mari si sanatosi si voi!

vezi mai mult vezi mai puţin

Târgul ONG-urilor și Ionuț la 8 luni

10 octombrie 2012 | 248 afisări | 0 comentarii

Părinții își duc de obicei copilașii la aniversări pe la circ, teatru sau McDonalds.

Părinții își duc de obicei copilașii la aniversări pe la circ, teatru sau McDonalds.

Al nostru are doar/deja 8 luni – circ în Rio de Chișinău este doar la primărie și exclusiv dimineața, teatrul o sa ne mai aștepte vre-un an, iar fast food noi încă (lungește, Doamne, boala) nu mâncăm. Ap am hotărât să ne socializăm copilul la Târgul ONG-urilor, nu de altă, dar pierdeam rândul pe lista voluntarilor și era/ar fi jale peste vreo câțiva ani.

 

Mami și-a luat în schimbul unor donații caritabile mai multe bijuterii. O pereche de ciorapi împletiți de la Caritas vor merge la cel mai drag finuț al nostru, iar fluturașii cu informații și cărticelele vor fi păstrate până Ionel le va putea citi și va avea nevoie de ele.

 

ONG-uri, voluntari, muzică bună, oameni frumoși – un târg al ONG-urilor care va purta pentru noi emblema celor 8 luni ale lui Ionel.

 

 

 

PS: Cine a făcut poze cu Ionuț, rugăm frumos să le alăture acestui articol. Mulțumim anticipat!

vezi mai mult vezi mai puţin

Cu mâinile-n șolduri

11 mai 2012 | 304 afisări | 0 comentarii

Ne-am obișnuit să tot vedem la televizor, pe copertele revistelor cu fițe, la piață și pe stradă madame și cuconițe cu mâinile-n șolduri.

Ne-am obișnuit să tot vedem la televizor, pe copertele revistelor cu fițe, la piață și pe stradă madame și cuconițe cu mâinile-n șolduri.

Pozând, mirându-se sau enervându-se, acestea nu uită niciodată să-și afișeze mâinile-n șolduri, de parcă nu ar avea ce face cu ele sau alte poziții pentru celebrele poze de copertă nu mai sunt. Ori imaginația noastră, de rând cu a fotografilor, e dusă naibii, ori suntem dincale-afară de chitiți și de mândri că această poziție ne caracterizează cel mai bine ca și națiune.

Devine o prea deranjantă obișnuință, pe care, însă, n-o s-o vezi la televiziunile de peste hotare ori pe alte coperte de reviste cu nume străine. De fapt mâinile-n șolduri sunt viața noastră – poza noastră de popor! Așa ne-a făcut mama, pesemne. Cu mâinile-n șolduri. Așteptând să vină cineva să ne aucă de toate, să ne facă curat în țară, pe palier, să ne rezolve problemele…, iar noi să stăm cu mâinile-n șolduri și să criticăm tot ce se face, pe toți care fac ceva, să ne dăm cu părerea.

Dacă nu ne suflecăm mânecile ca să ne punem pe treabă, așa vom și muri – cu mâinile-n șolduri! Ah, da! Și cu un picior ușor înainte și poziționat pe diagonală…

Poftim și un cântec drept imn pentru o asemenea poziție, e cu versuri, deci – îl puteți învăța pe de rost:

vezi mai mult vezi mai puţin

Ce-am învățat de la bunica

9 aprilie 2012 | 563 afisări | 0 comentarii

De când mă țin minte bunica era bolnăvioară. Nu mai muncea, decât ușor prin jurul casei și în special pe la bucătărie. Trăia cu noi în aceeași curte, iată de ce părinții au profitat (în sensul bun al cuvântului) de prezența eu și ne-au lăsat în grija-i chiar de micuțe (pe mine chiar înainte să împlinesc 1 an). Multe am învățat de la ea…

De când mă țin minte bunica era bolnăvioară. Nu mai muncea, decât ușor prin jurul casei și în special pe la bucătărie. Trăia cu noi în aceeași curte, iată de ce părinții au profitat (în sensul bun al cuvântului) de prezența eu și ne-au lăsat în grija-i chiar de micuțe (pe mine chiar înainte să împlinesc 1 an). Multe am învățat de la ea… Încep lista ordonat și frumos, așa precum bunica m-a învățat că se fac lucrurile: 1. Tatăl Nostru. A fost prima poezie pe care eu am învățat-o de la bunica. La nici doi ani o știam pe de rost, fără ca părinții să banuiască și chiar fără ca bunica să-și dea seama. Eu stăteam cu dânsa și ea, evlavioasă, își spunea dimineață și seara aceeași rugăciune, cu mici diferențe. Însă mereu începea cu Tatăl Nostru, iar eu de după horn, cu gura cascată, în câteva luni i-am lăsat pe părinți în starea asta. „Se întâmpla la o serbare de Sfântul Vasile la bunelul cu același nume (Dumnezeu să-l odihnească), atunci când o nană m-a cerut și pe mine la vorbă. Toți verișorii mai mari se întreceau în colinde și urături, care mai de care, numai eu, fiind mai mică, stăteam la tata în brațe și tăceam. Săracu tata, intrase în pământ de rușine, el credea că eu nu știu încă nici o poezie, n-aveam nici 2 ani. Da nepoata bunicii, pe numele ei Nădica, când o pornit Tatăl Nostru, ți l-o spus până la capăt fără vreo greșeluță de și-o lăsat nu doar nanele cu gura căscată, da și părinții. În primăvară, dusă la grădiniță deja, eram vedeta purtată din grupă în grupă să le spun la toți copiii frumoasa și lunga poezie în vers alb, pe numele ei – Tatăl Nostru.” 2. Să cer ce mi se cuvine, să apăr ce-i al meu. –Luptă, mâcâi! Așa spunea bunica, ce-i al tău – ție să-ți revie, ce ți-a revenit – al tău să rămână! 3. Să împart ce am cu aproapele. Fiind două surori, tot ce aveam se împărțea în mod egal. Mai șmecherea sor-mea mai mare uneori, spunând: Hai să împărțim, soricește, adică bucata mai mare – surorii mai mari. Daca eram cu ceva vinovată, cedam. Dacă nu – nimic! Egal! 4. Să gătesc. Fiind foarte ocupată cu lucrul și casa, mama gătea mai rar. Cât bunica era în putere, ea pregătea bucatele. De la ea am învățat cu să întindem aluatul de plăcinte, câți tîiței se pun în zeamă sau cum se înroșește borșul. Tot cu ea am lipit pentru prima dată colțunași și am fiert… Atenție! Turte-n apă (despre ele în detalii într-un alt articol). 5. Să cos. Bunica avea două mașini de cusut. În copilărie eram mare modelier, le mânuiam și eu. Acum mașinile s-au defectat și nici bunica nu mai e… 6. Să mă automotivez. Bunica mă lăuda mereu, ea imi spunea că eu trebuie să învăț bine, să mă strădui să fiu cea mai bună, să încerc și colo, și dincolo. Ea punea cuvânt bun la tata să mă lase într-o excursie sau la un concurs. Nu că părinții nu m-ar fi motivat, însă ei erau mai rezervați, așa ca succesul ori reușita să nu mi se urce la cap. Ei, da, pentru ce mai sunt buneii…? Multe am mai învățat de la bunica. Multe mi-a transmis, dar multe au rămas încă nespuse. De asta o mai visez pe bunica. De fiecare dată vie, frumoasă, vorbind, povestind… Cât mi-e dor de ea și de câte ori imi amintesc, cu atâta dragoste. Aș vrea ceva! Vreau ca nepoții mei să scrie măcar la fel de plăcut și despre mine. Vreau asta. Și mă voi strădui așa să fie.

vezi mai mult vezi mai puţin