natalia

Pentru artistele de la noi care se consideră VEDETE!

28 octombrie 2014 | 609 afisări | 0 comentarii

A te crede și a fi vedetă e mare diferență! Multe dintre tinerele interprete de la noi sunt absorbite de celebritate din primele încercări de a ieși pe scenă sau de a produce 1-2 piese. Cele care au demostrat talentul și și-au câștigat celebritatea de-a lungul anilor nu au făcut-o întâmplător și nici zadarnic. Natalia Barbu a așteptat momentul oportun, nu s-a grăbit, nu a forțat nota și a reușit să eclipseze multe „vedete” de la noi.

A te crede și a fi vedetă e mare diferență! Multe dintre tinerele interprete de la noi sunt absorbite de celebritate din primele încercări de a ieși pe scenă sau de a produce 1-2 piese. Cele care au demostrat talentul și și-au câștigat celebritatea de-a lungul anilor nu au făcut-o întâmplător și nici zadarnic. Natalia Barbu a așteptat momentul oportun, nu s-a grăbit, nu a forțat nota și a reușit să eclipseze multe „vedete” de la noi.

Mă refer la recentul concert al artistei, stabilită de ceva vreme la București. Concert care, pe lângă o bună organizare, o acustică perfectă, un sunet de excepție și o imagine bine gândită, a fost un real succes, un examen în care Natalia a demostrat că merită cele mai înalte aprecieri posibile pentru o interpretă.

Nicio notă în plus, niciun moment forțat, nicio secundă fără sens în spectacolul „Te iubesc” al Nataliei Barbu. Cine mai avea dubii că această interpretă a obținut ceva întâmplător în carieră, greșește amarnic. O asemenea performanță se atinge cu greu, două ore de live intensiv, în atâtea stiluri și cu atâta ashow – pot să îndrăznesc a o numi „Beyonce de Moldova!”.

Foto: Ellene Mocrii

vezi mai mult vezi mai puţin

nadia master

Voi cum v-ați ales facultatea?

9 octombrie 2014 | 160 afisări | 0 comentarii

Mai nou e la modă să întrebi dacă ai absolvit-o sau ba, că, în fond, nu mai contează, dar acum alta e întrebarea: „Cum v-ați ales facultatea?” După dorință, vocație, preferința mamei și a tatei sau după modă?

Mai nou e la modă să întrebi dacă ai absolvit-o sau ba, că, în fond, nu mai contează, dar acum alta e întrebarea: „Cum v-ați ales facultatea?” După dorință, vocație, preferința mamei și a tatei sau după modă?

S-ar părea că opțiuni nu sunt multe, însă unele dintre ele pot fi tragice, altele te pot priva de trei sau patru ani de viață, cei mai frumoși și cei mai de neuitat, iar o altă opțiune, în cazuri de asemenea multiple, ar putea însemna un eșec în carieră pe toată viața.

După ce am absolvit liceul, puteam, așa cum o fac mulți tineri, să bat cu pumnul în masă și să le zic părinților că eu nu fac altă facultatea decât…

„Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a fost alegea mea, asumată și fermă (așa cum zic acum politicienii). N-am vrut să fac Jurnalism pentru că eu știam deja bucătăria lui și eram sigură că mă voi plictisi la facultate. Am zis că limbile străine vor fi ceea ce nu-mi va încurca niciodată în viață, indiferent dacă voi profesa ori ba, era facultatea la care știam că am șanse sigure să obțin o bursă, iar ca să-mi complic nițel existența, am optat în primă linie pentru franceză (ce care o posedam deja foarte bine) și pentru germană (care era pentru mine marea provocare). Mi-a fost foarte greu cu germana, trebuie să recunosc, însă nu-mi pare rău că am decis să mă călesc în studenție cu o astfel de experiență, chiar dacă traducător nu am lucrat nicio zi măcar”.

Despre cum a început drumul jurnalismului meu, aflați în interviul de AICI. Mulțumesc mult celor de la Povești pentru Copii pentru încredere.

vezi mai mult vezi mai puţin