Nu prea are nici când şi nici putinţă femeia noastră să aibă grijă de stil, make-up sau asortare a hainelor. Grijile, gospodăria şi copiii sunt priorităţi care, de cele mai multe ori, eclipsează imaginea exterioară a femeii din sate, dar şi de la oraşe, iar acest lucru l-am trăit pe propria piele.
Femeia nostră “nu-şi vede ceafa de griji” sau chiar “nu-şi vede capul”, uneori oglinda o zareşte în treacăt o data la câteva zile.

Evadată în Italia, Grecia sau Spania, moldoveanca începe să vadă femei care au grijă de ele, care merg la salon măcar o dată pe lună, se dau regulat cu crema, îţi fac măşti de par şi faţă cu regularitate, îşi înnoiesc garderoba cu prima ocazie. Şi cum nouă nu trebuie prea mult efort sau voinţă pentru a schimba ceva, fameia noastră leapădă fără frică şi remuşcări pantalonii largi „la dungă” în favoarea blugilor comozi, fustele largi clasice pentru nişte şorturi din pânze naturale sau bluzele largi cu „bunghi” pe maiouri simple din in sau bumbac. Ca să nu mai zic aici de pantofii cu bot ascuţit şi „spicică”, care devin pe loc nişte ghete sau adidaşi foarte comozi.

Aţi construit deja în minte două imagini radical diferite!, nu-i aşa? Şi apoi ne mai întrebăm cum de-i demascăm dintr-o dată pe străini – păi, vorba lui Eminescu: „după vorbă, după port…”!
Ăsta cred, să fie cel mai mare plus al plecărilor legale şi ilegale ale sexului feminin de pe la noi – stilul, imaginea de sine! Femeia este mult mai sigură pe forţele proprii, convingându-se că poate şi singură să câştige mulţi bani, uneori destui pentru toată familia şi chiar pentru depozite; este mai conştientă de importanţa ei socio-culturală, se simte în sfârşit utilă şi frumoasă; este involuntar mai bine îmbracata – deci mai stilată!

Luna august ni le aduce pe majoritatea celor legalizate acasă, aşa că, dacă vor cele patrioate să tragă cu ochiul, uneori ar fi chiar foarte util, trebuie doar să fie mai atente la blugii vazuţi pe strada. Daca aceştia sunt asortaţi cu adidaşi sau ghete sport şi cu un top simplu, puteţi întoarce capul fără frică, iar dacă sunt purtaţi cu veşnicii pantofi cu toc subţire, cu pietricele sau cu bot ascuţit – neglijaţi-i fără remuşcări.

Până şi geanta purtată ia altă formă – de la o „sumka” ţigănească sau o geantă cojită cu logo mare aceasta devine una mai mică, obligatoriu din piele şi cu cordon lung, purtată pe-un umăr sau pe mână.

Nu încurajez nicidecum plecatul peste hotare în defavoarea unor familii frumoase, unite şi productive aici, acasă… Încurajez toate doamnele şi domnişoarele să se privească mai des în oglindă, să ia o consultaţie la un cosmetolog sau să treacă de la mai multe haine procurate la piaţa centrală spre una-două cumpărate dintr-un magazin de firmă… Şi să atragă atenţia, cu prima ocazie, simplităţii, modestiei, bunului gust şi calităţii.

Şi ca să nu termin imperativ, o să-mi spun încă o dată rugăciunea: „Dă, Doamne, minte; dă, Doamne, putere şi dă, Doamne, voinţă… Slavă Europei şi Înainte, Moldova!”.