coperta blog baietii

„Dragostea pe care ți-o oferă copiii este mai presus decât orice experiență”

7 decembrie 2016 | 62 afisări | 0 comentarii

Avem în casă reguli stricte care țin de fotografie: dacă cei mici spun NU – e greu să mai faci ceva, deci camerele se închid imediat. Însă dacă ei au chef de poze, nu ne mai ajunge spațiul disponibil. Mai greu, în special în ultima vreme, ajungem să printăm pozele, motiv pentru care o fotocarte a fost un cadou cu adevărat prețios pentru noi. Mulțumim foarte mult, Celebook. Vom repeta neapărat experiența!!!

Avem în casă reguli stricte care țin de fotografie: dacă cei mici spun NU – e greu să mai faci ceva, deci camerele se închid imediat. Însă dacă ei au chef de poze, nu ne mai ajunge spațiul disponibil. Mai greu, în special în ultima vreme, ajungem să printăm pozele, motiv pentru care o fotocarte a fost un cadou cu adevărat prețios pentru noi. Mulțumim foarte mult, Celebook. Vom repeta neapărat experiența!!!

„Tehnologiile deja ne oferă suficienți pixeli și pe telefon, deși avem în călătorii de obicei și camera. Băieților le place să pozeze în special împreună cu noi, pentru că atunci noi ne maimuțărim și suntem de-o minte cu ei practic. Chiar am încercat recent experiența unei ședințe foto în care Ionuț era alături de o fetiță și trebuie să recunosc că am fost nevoită să promit marea și sarea și tot posac și nemulțumit era – el vroia să pozeze cu mami!” Înterviul integral îl vedeți AICI.

mama si baietii 1

Celebook – Celebrează viața, păstrează amintirile!

vezi mai mult vezi mai puţin

ionel si lavi cu bunelul

Lăsăm buneii să își dădăcească nepoții – să le lăsăm timp și pentru ei

27 mai 2016 | 167 afisări | 0 comentarii

Am participat ieri, 26 mai, la emisiunea „Acasă Devreme” de la Jurnal TV, pentru a discuta despre implicarea buneilor în educația și îngrijirea nepoților. Am spus din start că noi avem parte mai puțin de timpul buneilor, însă atunci când ei intervin, noi ca părinți, savurăm acele ore sau zile petrecute de copiii noștri cu bunicii lor la maximum.

Am participat ieri, 26 mai, la emisiunea „Acasă Devreme” de la Jurnal TV, pentru a discuta despre implicarea buneilor în educația și îngrijirea nepoților. Am spus din start că noi avem parte mai puțin de timpul buneilor, însă atunci când ei intervin, noi ca părinți, savurăm acele ore sau zile petrecute de copiii noștri cu bunicii lor la maximum.

Vă invit să ascultați părerile bunicuți invitate în platou, a psihologului Cezara Dilevschi, care a marcat aspecte foarte importante la această temă, dar și părerile noastre de mămici, trecute deja prin experiența a 2 sau 3 copii.

Video: JurnalTV.md

Foto: Ionel și verișoara lui Lavinia cu bunicul Ion și mieluț

vezi mai mult vezi mai puţin

cirese

Țin minte când cireșele costau 1 leu

23 mai 2016 | 46 afisări | 0 comentarii

Țin minte vremurile când kilogramul de cireșe costa un leu. Aveam doi cireși identici în grădină, mari și doldora în fiecare an. Erau mășcate, cărnoase… din alea de care căutăm noi acum pe la piață.

Țin minte vremurile când kilogramul de cireșe costa un leu. Aveam doi cireși identici în grădină, mari și doldora în fiecare an. Erau mășcate, cărnoase… din alea de care căutăm noi acum pe la piață.

 

Unul dintre cireși era foarte aproape de depozitul cu fân, iar într-un an, câutând cireșe mai coapte pe acoperișul din ardezie, am aterizat jos până să gust cireșele. Erau vreo trei metri înălțime și noroc de cățelul peste care am căzut și care mi-a amortizat un pic căderea, că de altfel era mai rău…

Să trec la cireșe. Am cules într-un an câteva căldări de cireșe, cu coadă, frumos, așa cum le place chișinăuienilor, și am mers împreună cu o prietenă din mahala (și ea având vreo două căldări) să le vindem la piața de la Botanica. Eram în clasa a 6-a sau a 7-a, nu mai mult, însă microbuzul ne ducea și lua exact de lângă locul une preconizam să le vindem. Am vândul cireșele toate, cu 1-2 lei per kilogram și acasă am venit cu câteva zeci de lei. Erau însă bani munciți, în sudoarea frunții.

De atunci au trecut mai puțin de 20 de ani, vreo 15 cred, însă kilogramul de cireșe, din alea cărnoase, de care caută chișinăuienii, costă 20-25 de lei. Nu am văzut decât 2-3 comercianți la Piața Delfin de la Buiucani care să fi cules singuri cireșele. Vânzarea lor a devenit business mult prea profitabil, pentru deținătorii de tarabe stradale care merg la ora 5 și se aprovizionează de la bază, iar nouă ne spun că numai ce le-au cules (cireșele, căpșunile). Curios un lucru, au crescut oare în acești 15 ani salariile cetățenilor din Chișinău cu 20%? Miram-aș. Costul Kg-ului de cireșe însă a crescut!

vezi mai mult vezi mai puţin

avon 6

M-a găsit Primăvara! Nu credeam că mă va cuceri

17 februarie 2016 | 226 afisări | 0 comentarii

Nu îmi plac parfumurile florale. Sunt foarte pretențioasă în ceea ce privește mirosurile (mai ales după două sarcini) și nu am niciodată în casă mai mult de două parfumuri (asta și din raționamente financiare). Ei bine, acum am două parfumuri, și asta pentru că AVON, se pare că a aflat în secret, că aveam doar unul.

Nu îmi plac parfumurile florale. Sunt foarte pretențioasă în ceea ce privește mirosurile (mai ales după două sarcini) și nu am niciodată în casă mai mult de două parfumuri (asta și din raționamente financiare). Ei bine, acum am două parfumuri, și asta pentru că AVON, se pare că a aflat în secret, că aveam doar unul.

avon 8

Aroma DREAMS de la Avon m-a cucerit din prima. Nici prea puternică, nici prea pală, foarte feminină – la fel cum sunt și eu, gingașă, dar totuși cu iz de primăvară și cu personalitate. Asta se cere de la un parfum și asta a oferit DREAMS. Acum sticluța mea stă cuminte pe raft și mă mângâie cu aroma sa la ocazii speciale, sau în zilele când eu vreau să mă simt mai special (pentru că nu mă dau zilnic cu parfum, e iarăși un principiu).

Mulțumesc Avon pentru vise înaripate, împlinite și pentru plăcerea de a mă simți specială atunci când vreau! M-a găsit DREAMS by Avon, m-a găsit primăvara, parfumul care nu credeam că mă va cuceri.

P

Photo credits: Ples Ion Alexandru Photography

vezi mai mult vezi mai puţin

costum matineu

Dilema costumului de Matineu: Pitic albastru sau Pitic roșu!

22 decembrie 2015 | 53 afisări | 0 comentarii

Nu ne plac măștile, mai cu seamă în viața de zi cu zi, în viața socială și politică – preferăm sinceritatea dată pe față și autenticitatea, pentru că așa e firesc. Totuși, există momente când e bine să porți o mască: poate pentru a ascunde ceva (un cucui de exemplu), sau pentru a intra în pielea cuiva. La propriu sau la figurat, e greu să iei decizia de a purta o mască și de a o alege, mai cu seamă în al doilea caz.

Nu ne plac măștile, mai cu seamă în viața de zi cu zi, în viața socială și politică – preferăm sinceritatea dată pe față și autenticitatea, pentru că așa e firesc. Totuși, există momente când e bine să porți o mască: poate pentru a ascunde ceva (un cucui de exemplu), sau pentru a intra în pielea cuiva. La propriu sau la figurat, e greu să iei decizia de a purta o mască și de a o alege, mai cu seamă în al doilea caz.

Anul trecut, la primul matineu de la grădinița unde merge Ionuț, fiul mai mare, copiii (și părinții) au avut libertate în a alege ce mască să poarte la matineul de Crăciun. L-am întrebat de Ionel, care nu avea nici trei ani și el mi-a zis că vrea să fie Spider. Am umblat vreo 3 zile până am găsit un costum de Spider pentru vârsta lui, deși oricum era cam măricel. L-am procurat (era foarte ieftin, dar și de foarte proastă calitate) și copilul a fost încântat să fie cine a vrut să fie.

 

Anul acesta, pentru că sunt deja mai mari, Ionuț și colegii lui fac scenete, întră în roluri mai complicate și abordează personaje foarte diverse. Educatoarea ne anunță dăunăzi că odrasla noastră trebuie să fie Pitic. Ca să îl pregătim pentru serbare am decis să îi punem imagini video de la cea de anul trecut. Copilul ține una și bună că el tot Spider vrea să fie (ca alegătorul, nu schimbă partidul cu una cu două). Deci marea mea dilemă în două zile cate mai sunt pănă la matineu este să îl ocnving că el trebuie să fie Pitic. E ca și cum ai spune unui comunist că el trebuie să fie democrat – deși se pare că nu e tocmai atât de dificil.

 

Ieri i-am explicat de câteva ori de ce el trebuie să fie Pitic și că el va fi cel mai fain Pitic din grădiniță. I-am zis că îi dau cămașă națională și ce mai vrea el numai să îmbrace costumul cela. Acuma, vezi bine, îmi pune feciorul condiția: „Bine mamă, numai că eu voi fi doar un pitic roșu! Ai înțeles? Doar roșu!”. Și ce credeți, astăzi la vederea costumelor, copilul alege pe cel albastru. Ap să zici că nu-i din Republica Moldova!

 

Așteptăm dimineața de 24.12… deși oricum la carnavalul lor nu avem ce căuta.

vezi mai mult vezi mai puţin